Iarna nu-i ca Che Guevara!

Continuare descriere: RAU DAE TOT!!!

Serendipity (2001)

Serendipity = aptitudinea de a face descoperiri norocoase din întâmplare
(Dicţionarul Webster)

John Cusack şi Kate Beckinsale joacă în NOROC ÎN DRAGOSTE, o comedie romantică despre influenţa destinului asupra doi oameni care se caută doar unul pe celălalt.

Într-o aglomerată zi de cumpărături din iarna lui 1990, Jonathan Trager o întâlneşte pe Sara Thomas. Doi străini în New York, drumurile lor se întretaie odată cu goana nebună după cadouri de Crăciun, iar ei cad victime unei puternice atracţii reciproce. Deşi fiecare are deja câte o relaţie cu altcineva, Jonathan şi Sara îşi petrec seara hoinărind prin Manhattan, fără măcar să-şi ştie numele. Dar, când seara se sfârşeşte, cei doi sunt obligaţi să facă următorul pas. Jonathan îi cere numărul de telefon, dar Sara sugerează să lase mai bine soarta să decidă asupra viitorului lor. Astfel, ea îşi scrie numele şi numărul de telefon pe o carte, pe care o dă unui anticar, iar el îşi scrie numele şi numărul de telefon pe o bancnotă pe care o schimbă la un magazin. Dacă sunt predestinaţi să fie împreună, spune Sara, cartea şi bancnota se vor întoarce în posesia lor, iar ei se vor regăsi.
Câţiva ani mai târziu, vieţile lor s-au schimbat radical şi fiecare este pe punctul de a se căsători cu altcineva. Dar amândoi hotărăsc în secret că trebuie neapărat să încerce să se vadă pentru ultima dată şi să se convingă dacă erau predestinaţi să fie împreuna sau nu. Vor putea ei să păcălească destinul şi să-şi ia soarta în propriile mâini?

www.cinemagia.ro

Oare de ce?

Astazi am citit mai multe articole oarecum vulgare si "acre". Toti se injura si incearca sa dea o lectie de viata. Suntem noi in masura sa facem asta?! Nu consider ca este atitudinea cea mai potrivita pentru noi sau pentru cei mici. Promovam isteria si vulgaritatea? In loc sa gasim solutii noi cautam motive de cearta?
Suntem persoane diferite, suntem unici, dar ar trebui sa fim noi insine si nu ceea ce isi doresc altii sa fim! A aparut acest sentiment de "turma" - daca un tip injura, injuram toti, macar nu-l lasam singur :P  daca cineva poarta o pereche de pantofi, apar alti 20 cu acelasi model; daca cineva ne spune ca ceva nu e in regula, prima reactie este sa pocnim si apoi sa gandim :( Este imaginea potrivita a unei tari care a avut si are oameni intelectuali, premiati international, oameni cultivati si muncitori? Eu una cred ca nu!

B.U.G. Mafia - Bag P...-n Lume Si V-o Fac Cadou (feat. ViLLy)

Are Dreams Psychologically Significant?

Stresul pe câmpul de luptă

 Sunt multe familii din România care au un memebru plecat pe teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo, etc. Întrebarea pusă de cele mai multe ori este: Cât de  afectaţi sunt militarii plecaţi in războiul americanilor şi familiile acestora? Cei mai mulţi dintre ei care au revenit în ţară au declarat ca sunt pregătiţi şi antrenaţi pentru aceste operaţii, dar nimeni nu vorbeşte despre stressul la care sunt supuşi, oboseala, frica, dorul de casă, de familie, sau despre cât de mult i-au afectat din punct de vedere psiho-emoţional aceste operaţii.

[…]

Conceptul de stres, în psihofiziologia contemporană, a fost formulat pentru prima dată de medicul canadian Hans Selve. Acesta a avut numeroase prilejuri să observe starea de stres la bolnavii săi în preajma intervenţiilor operatorii. El a constatat tulburări de metabolism ale organismului, ca şi stări emotive de mare tensiune. De fapt medicina verificase de nenumărate ori faptul că, atunci când organismul suferă o agresiune din partea unui agent patogen, el reacţionează prin fenomene de adaptare şi readaptare în vederea stabilirii homeostazei, funcţia echilibrului biologic.Caracterul legic al acestui adevăr este edificat şi de cazurile de agresiune psihică. Prin limbaj ori comportament, prin traume psihice mai grave cum ar fi acelea specifice condiţiilor de luptă se dezvoltă agresiunea asupra psihicului militarului.

Bineînţeles că nu orice condiţii dificile angrenează după sine un mecanism funcţional al stării de stres. Doar factorii condiţionali, care depăşesc în timp şi intensitate rezistenţa personalităţii, produc o uzură a acesteia, generează stresul. Cunoscutul psiholog francez H. Pieron include în rândul factorilor generatori de stres zgomotele stridente şi perseverente, comoţiile electrice, cufundarea bruscă în apă rece, frustraţia vie şi în special şocurile de nelinişte, când individul se găseşte în preajma unor evenimente importante pentru existenţa sa.

Stresul, ca stare de încordare psihică maximă, are două niveluri (grade) de intensitate: uşor (hipostres) şi puternic (hiperstres). Militarii percep în mod diferit factorii de stres. Astfel, un militar poate avea rezultate deosebite în activitate, iar altul este complet dezorientat, nu se poate concentra, nu poate desfăşura o activitate eficientă.

Uneori, stresul produce emoţii pozitive, stare denumită eustres. Prin acţiunea distructivă a stresului, militarul se află în aşa-numita stare de distres. Dacă încordarea emoţională (psihică în general) este puternică şi acţionează asupra militarilor timp îndelungat (hiperstres în combinaţie cu distres) aceştia pot suferi o cădere psihică cu urmări uneori grave.

În conflictele militare contemporane din Golf sau Bosnia-Herţegovina sau Afganistan şi Irak s-a constatat adeseori la militari că înaintea examenului hotărâtor al luptei s-a manifestat o constrângere la pasivitate în acţiunile ce le întreprindeau. De fapt, ei deveneau nerăbdători să intre în încleştarea propriu-zisă pentru a se elibera lăuntric de întreaga încărcătură psihică pe care o acumulaseră înaintea bătăliei decisive. Ideea apropiatei lupte cu inamicul le tulbura constelarea psihică. Interesant de relevat că starea aceasta, subminată de nervozitate ca de un sindrom obsesiv, înceta odată cu primele izbucniri în iureşul de foc. 

[…]

Extras din “Fundamente psihologice ale luptei armate”Editia a II-a revăzută si adaugită, Gabriel Dulea, Editura Universităţii Naţionale de Apărarare, Bucureşti, 2007

Terapia psihanalitica

Psihoterapia psihanalitică are drept scop îmbunătăţirea semnificativă a stării interioare de bine, precum şi creşterea eficacităţii gestionării propriei vieţi.Diferă de multe alte forme de psihoterapie prin faptul că este un proces îndelungat, care ţinteşte către schimbări profunde şi stabile ale personalităţii. 

”Terapeutica hipnotică încearcă să acopere şi să mascheze ceva în viaţa psihică, pe când terapeutica psihanalitică, dimpotrivă, încearcă să dezvălue acest element şi să-l îndepărteze. Cea dintâi acţionează ca un procedeu cosmetic, cealaltă ca un procedeu chirurgical. Prima utilizează sugestia pentru a interzice simptomele, consolidează refulările, dar lasă neschimbate toate procesele care au dus la formarea simptomelor. Dimpotrivă, terapia psihanalitică, atunci când se află în prezenţa conflictelor care au generat simptomele, caută să meargă până la rădăcină şi se slujeşte de sugestie ca să modifice, în sensul dorit de ea, deznodământul acestor conflicte. Terapia hipnotică lasă pacientul inactiv şi neschimbat, prin urmare fără mai mare rezistenţă în faţa unor noi cauze de tulburări morbide. Tocmai lupta împotriva rezistenţelor constituie sarcina esenţială a tratamentului analitic, iar această sarcină îi incumbă bolnavului, căruia medicul îi vine în ajutor prin sugestie, acţionând în sensul educării acestuia. In acest fel, s-a afirmat pe bună dreptate că tratamentul psihanalitic ar fi o artă a posteducaţiei.” (Freud, 1917).  

Principii
- omul are o serie de tendinte instinctive sau nevoi de natura inconstienta care sunt exprimate, transformate sau refulate;
- in principal, tendintele sexuale sunt refulate;
- dezvoltarea psihosexuala defectuasa isi are originea in traumele din copilaria timpurie;
- insight-ul si catharsis-ul (descarcari psihice de natura emotionala) reprezinta cheia rezolvarii problemelor;
- relatie de tip medic-bolnav, atitudinea psihoterapeutului este una profesionala desi lucreaza cu multe date din viata personala a clientului.
- modul de lucru este autoritar, bazat pe contract terapeutic.

Obiective
- aducerea la nivelul constiintei a emotiilor, motivelor si experientelor de care subiectul nu este constient;
- obtinerea de control constient asupra elementelor care influentau la nivel inconstient;
- eliberarea de energia psihica negativa prin constientizarea continuturilor psihice;
- rezolvarea de catre subiect a propriilor conflicte psihice.

Tehnici psihanalitice
- metoda asociatiilor libere;
- analiza viselor;
- analiza actiunilor subiectului (client);
- transferul si rezistentele;
- contratransferul;
- analiza atitudinilor constiente;
- interpretarile;
- prelucrarile asupra materialului produs de subiect (client).

Negocierile cu FMI: Isărescu a avut ultimul cuvânt

Acum 1 oră: Nu cresc taxele, dar se taie drastic din fondurile de pensii, salarii şi asigurări de şomaj.Cuvântul guvernatorului BNR a fost hotărâtor în negocierile cu FMI. Autorităţile au eliminat, astfel, varianta majorării taxelor, evitând prăbuşirea economiei.La doar câteva ore după un discurs fulminant al guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, în care şeful BNR a criticat la scenă deschisă prestaţia Guvernului, preşedintele ţării a anunţat, aseară, măsuri ce par incredibil de dure prin care va ajusta cheltuielile publice.

• Traian Băsescu: pensiile scad cu 15%, fondul de salarii cu 25%, ajutorul de şomaj cu 15%
• La un an cu FMI, mai săraci şi plini de datorii
• Bogdan Hossu: Reducerea salariilor şi pensiilor înseamnă genocid
• sursa: www.adevarul.ro